Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.





Meniu Pagina principala Scurt Istoric Biografie Martha Bibescu George V. Bibescu Proiect de conservare Echipaj Contact	Privind data exacta a nasterii scriitoarei, din marturisirile ei se cunosc cu precizie ziua si luna (28 ianuarie, Bucuresti), anul 1886 stabilit doar dintr-o întreaga serie de ipoteze ce mai cuprinde si anii 1888, 1889, 1890, 1891. Martha Lahovary facea parte din cele mai vechi si mai ilustre familii românesti de traditie politica, diplomatica si culturala. Mama sa, Smaranda- Emma Mavrocordat, descinde din ramura moldoveana a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tatal scriitoarei, Ion N. Lahovary avea sa fie de-a lungul anilor ministru al României la Paris, ministru de externe si presedinte al Senatului. Crescuta si formata sub semnul acestui impunator arbore genealogic, Martha Bibescu îsi va împlini educatia primita într-o manastire din Belgia cu cea specific româneasca. Prin casatoria în 1905, cu printul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine astfel printesa Martha Bibescu, intrând într-o familie princiara, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Brâncoveanu, contesa Ana de Noailles si Elena Vacarescu, dar si cu rude franceze în genealogie directa cu familia împaratului Napoleon Bonaparte. Dupa calatorii prin mai multe tari ale lumii, printre care si Persia, unde printul George Valentin Bibescu primeste o însarcinare diplomatica, Martha Bibescu îsi publica, la întoarcerea în Franta, prima sa carte: Les Huit Paradis (1908). Premiat în scurt timp de Academia Franceza, acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiratie autobiografica sau istorica, evocari ale unor personalitati din trecut sau contemporane, note de calatorie, versuri, poeme în proza, eseuri, cugetari, corespondenta, o serie de biografii istorice, semnate, în parte, sub pseudonimul Lucile Decaux. În jurnalul ei, printesa nota la data de 15 mai 1927: "Tara mea natala are doua înfatisari, ambele fiind expresii ale unui suflet dublu; în ea se ating doua contrarii care nu vor înceta niciodata a se atrage". Astfel obisnuia sa mediteze, în linistea serilor de mai, adapostita în foisorul palatului Martha Bibescu, printesa care, de pe terasa loggiei privind oglinda apei, avea - dupa cum marturisea - iluzia Nilului. Cu privire la locul în care îsi facuse un adevarat camin, nota, în acelasi jurnal: "Acest pamânt incert nu si-a mai schimbat mirajul din ziua când Constantin Basarab Brâncoveanu, domnitor al Valahiei, a zidit acolo, pentru odihna si bucuria lui, "un Palat de Primavara"[..] sub domnia lui, una dintre cele mai îndelungate, s-a nascut o arta care este expresia poporului însusi, haituit de barbari si care cautându-se pe sine, de-a curmezisul veacurilor, într-o clipa de ragaz fericit, s-a regasit, în cele din urma…[…] Aceasta arta se înrudeste, în chip firesc, cu aceea a Bizantului, a Grenadei, a Ravenei, a Venetiei si a Reguzei, care au fost si ele puncte sensibile ale Europei, unde Orientul si Occidentul s-au atins". Începând din 1916 Martha Bibescu a condus un spital pentru raniti la Bucuresti, unde a ramas sub ocupatie germana si a servit drept pretioasa sursa de informatii pentru Guvernul român refugiat la Iasi. Zoe Bengescu, fiica a uneia dintre doamnele de onoare ale reginei Elisabeta si nepoata a lui Titu Maiorescu, nota la 1 noiembrie 1918: "La spital am fost foarte îngrijorate în ultimele zile din cauza arestarii Marthei Bibescu, directoarea noastra. Pare o afacere misterioasa. […]. Este o mare comedianta. Doua lucruri sunt certe - e foarte frumoasa si foarte inteligenta, restul depinde de timp, de împrejurari […]. " Ea nu a fost numai martora acestor evenimente cruciale (primul razboi mondial si actul reîntregirii - "ziua cea mai placuta din calendarul personal", cum avea sa noteze peste ani), ci si o participanta activa la desfasurarea lor. Dupa trei decenii, maturizata si luându-si rolul în serios, Martha Bibescu ajunge în ipostaza personificata de regina Elisabeta si regina Maria, si anume de mama a ostasului român, de data aceasta în campania contra bolsevismului, când nu putea ramâne insensibila la marturisirile nepotului sau, Matei Basarab Brâncoveanu, despre realitatile dramatice traite alaturi de camarazii sai din Regimentul 3 Artilerie Grea. În 1945 Martha Bibescu pleaca în Anglia. Din 1955 devine membra a Academiei Regale de Limba si literatura franceza din Bruxelles, în fotoliul pe care îl ocupase contesa Ana de Noailles. Cumnatul sau, printul Antoine Bibescu a fost prietenul din copilarie al prozatorului Marcel Proust, drept pentru care Martha Bibescu l-a întâlnit de foarte multe ori pe scriitorul francez. Aceste întâlniri sunt evocate în volumul "Au bal avec M. Proust" <=> La bal cu M. Proust (1928). Este de asemenea autoarea unui jurnal, din care câteva fragmente au fost publicate la fosta editura politica sub titlul Jurnal politic. Se stinge din viata la 28 noiembrie 1973, la Paris. Opera literara Les Huit Paradis ó Cele opt raiuri (1908) Isvoru, Le Pays de Saules ó Izvor, tara salciilor (1923) Le Perroquet Vert ó Papagalul verde (1923) Le destin du lord Thomson of Cardington ó Destinul lordului Thomson (1927) Au bal avec M. Proust ó La bal cu M. Proust (1928) La Vie d'une amitié ... ó Viata unei prietenii ... (1951 - 1957) Le Confesseur et les poétes ó Confesorul si poetii (1970) Echanges avec Paul Claudel ó Corespondenta cu Paul Claudel (1972) Le perroquet vert, ó Papagalul verde, (1924) Cathérîne-Paris, 1927 Une victime Royale, Ferdinand de Roumanie, , ó O victima regala, Ferdinand de România, (1927) Noblesse de robe, ó Nobletea robei (1928) Royal portraits, New York, f.a., ó Portrete regale Croisade pour l'anémone, ó Cruciada pentru anemona, (1931)

Meniu